A trece prin școală și a urma o facultate sunt experiențe total diferite. Facultatea nu trebuie privită ca o simplă școală, deoarece ea reprezintă trecerea de la educația generală la formarea profesională și dezvoltarea gândirii critice. Comparând exigența perioadei de dinainte de ’90 cu realitatea actuală, observăm o prăpastie îngrijorătoare. Pe vremuri, lectorii și șefii de lucrări își așteptau rândul la doctorat cu decenii de muncă în spate. Recent, am asistat la o scenă care m-a lăsat fără replică: o studentă care nu cunoștea ierarhia elementară a instituției în care se pregătește. Să nu știi diferența dintre un lector, un decan și un rector nu este doar o scăpare, ci un simptom al degradării mediului academic, unde titlurile au devenit simple etichete, golite de semnificația lor simbolică. Astăzi, ne temem că un astfel de student ajunge, pe filieră politică, în posturi-cheie, ocupând pe nedrept locul celor care au studiat cu adevărat. Este legitim să ne întrebăm ce fel de specialist formăm atunci când acesta manifestă o lipsă totală de conexiune cu propria instituție, neștiind nici măcar cine îi coordonează facultatea sau universitatea?
Autor Florent MOCANU
