PREACUCERNICI PĂRINȚI
■DOMNULE PRIMAR,
■DOMNILOR PREȘEDINȚI AI FUNDAȚIILOR:
- RENAȘTEREA PIETROȘIȚEI RURALIA,
- Fundația COMĂNIȚĂ,
- CASA GENERATIILOR,
- Doamna Director al Școlii ,,Sfântul Nicolae ” din Pietroșița,
- DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,
Cea mai frumoasă, și sfântă, și perfectă zi, cu multiple semnificații pentru neamul românesc, este Ziua de 1 Decembrie, a MARII UNIRI, adoptată drept ZIUA NAȚIONALĂ, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele ION ILIESCU și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, pentru că ROMÂNIA MARE a fost proclamată de MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ de la ALBA IULIA, la 1 Decembrie 1918, și tot mare a rămas până la evenimentele din 1989 când, în urma unui proces revoluționar, MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ a devenit parlamentară.
MAREA UNIRE de la 1918 a fost rezultatul unui îndelung proces istoric, în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români din cele mai vechi timpuri și până azi, s-au unit într-un singur stat – ROMÂNIA MARE, o reeditare, în parte, a vechiului stat centralizat dac, de sub domnia Regelui, BUREBISTA.
Câteva evenimente preliminare, care au stat la baza realizării acestui edificiu, merită a fi reamintite:
- MIRCEA cel BĂTRÂN ,,Io, Mircea, mare Voievod și domn, din mila lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei, și a părților de peste munți, părțile tătărești, și Amlașului, și Făgărașului, herțeg, domnitor al Banatului și Severinului și pe toată Podunavia, până la Marea cea mare, stăpânitor al Cetății Dârstorului” ( această titulatură datată fiind în anul 1406);
- MIHAI VITEAZUL , conducătorul de facto al celor trei state medievale, care formează ROMÂNIA de astăzi – Țara Românească, Transilvania și Moldova, la anul 1600;
- ALEXANDRU IOAN CUZA, Unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859;
- apoi, a urmat desăvârșirea satului național unitar român, ROMÂNIA MARE, la 1 Decembrie 1918;
- culminând cu încoronarea Regelui FERDINAND, și-a Reginei MARIA, în CETATEA UNIRII de la ALBA IULIA, în data de 15 octombrie 1922, acestea fiind numai câteva dintre reperele argumentative.
La care, dintre ele, mi-aș fi dorit să fiu și eu?
Dumneavoastră, la care dintre aceste momente ale istoriei poporului nostru v-ar fi plăcut cel mai mult să luați parte?
Oricâte variante mi-aș imagina, dacă s-ar fi întâmplat să fiu prezent, mi-aș fi dorit cel mai mult să fiu copil, acum 105 ani, să alerg pe străzile din Alba-Iulia, printre oameni, căruțe și cai, să respir același aer cu frații mei din BASARABIA, BUCOVINA, MARAMUREȘ, cu toate Crișurile, Tisa, Someșul, Mureșul, Oltul, Nistrul, Siretul și Prutul, la un loc, uitând ce ne separă, amintindu-ne ce ne unește, și, dintr-o dată, să mă trezesc în fața unor mari valuri de bucurie:
TRĂIASCĂ ROMÂNIA DODOLOAȚĂ!
Și-apoi, crescând, aș fi putut înțelege mult mai bine, cum un popor întreg a vorbit, a scris, a scandat și-a respirat…PRINTR-O SINGURĂ INIMĂ. Cum niște lideri vizionari, fiecare cu orgoliile și pasiunile lor, au reușit să-și dea mâna și să strige, ca un vulcan de românism, că ȚARA NU SE ÎMPARTE ȘI NU SE NEGOCIAZĂ.
Cum credeti dumneavoastră că s-au adunat românii, reprezentanții unui neam întreg, din toate părțile geografice și din toate vetrele străbune la un loc și s-au îmbrățișat frățește?
E un moment de meditație, pentru noi, toți, cei de astăzi, câți mai suntem și câți mai locuim această țară.
Pe noi, pietroșițenii, istoria ne-a adunat pe firul Ialomiței superioare, în jurul unor cetăți de credință și biruință, care au fost și sunt, bisericile, cu dascălii și preoții noștri, apoi cu școlile, din Joseni, Suseni, Dealul Frumos, de unde or mai fi, din care frumos și din care sat cu pruni, să mai trăim acel fior, al unirii.
Între ei, astăzi, vecinii, se mai pot lipi precum filele într-o carte, pe care să scrie ,,mare, mare, mare”, la nesfârșire,
PACE, ÎNȚELEGERE, UNIRE,
O SINGURĂ CREDINȚĂ,
ȘI MULTĂ IUBIRE?
IUBIȚII MEI, DRAGI PIETROȘIȚENI,
Oricâte variante aș fi avut, și mi le-aș fi putut imagina, nu puteam decât trăirea pe care aș fi avut-o acum 105 ani,
în cazul în care eram pe străzile din Alba-Iulia, apoi, să mă țin cu dumneavoastră de mână, cu Voinești al meu, natal, cu Mânjina, cu Târgoviștea voievodală, cu Pietroșița, un triunghi al meu, de suflet,
într-o singură unire,
o sinceră simțire,
o singură credință,
o singură iubire!
Închei cu mesajul regretatului duhovnic și stareț al Mănăstirii PETRU VODĂ din județul NEAMȚ, cu ocazia unei Zile Naționale a României:
,,Neamul este mama mea, tatăl meu, fratele meu, sora mea, vecinul meu, satul meu, comuna mea și județul meu și tot cel ce vorbește aceeași limbă, are aceeași credință și aceleași idealuri.”
Iată ce înseamnă unire, voință, onoare, demnitate!
Putem contesta această mărturisire?
În numele celor de mai sus,
MULȚI ANI, PIETROȘIȚA,
MULȚI ANI, PIETROȘIȚENI,
MULȚI ANI, ROMÂNIA!
SĂ FII MARE, IUBITĂ, PUTERNICĂ ȘI FERICITĂ!
LA MULȚI ANI, TUTUROR!
VĂ MULȚUMESC!
———————————————
(1 Decembrie 2023
TÂRGOVIȘTE – PIETROȘIȚA)
CONSTANTIN VOICU
