O calatorie in istoria scrisului romanesc: Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti din Targoviste

Pe latura de sud-est a Curţii Domneşti din Târgoviște, în imediata apropiere a bisericii Sfânta Vineri și a porții mari din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti. Instituția este găzduită în Casa Aramă, o clădire cu o istorie zbuciumată, reconstruită din temelii pe locul unei foste case egumenești ridicate de călugării Mănăstirii Dealu în anul 1802, după ce un cutremur puternic distrusese vechile chilii. De-a lungul secolului al XX-lea, imobilul a servit drept internat școlar particular, sediu al poliției orașului și comandament german în timpul Primului Război Mondial, din vechea structură mai păstrându-se astăzi doar două ziduri interioare. La parterul acestei clădiri, expoziția muzeului propune un circuit cronologic dedicat istoriei tiparului, începând cu primele suporturi de scriere și inventarea caracterelor mobile în Europa. Târgoviștea este prezentată ca vatră a tipăriturilor din Țara Românească, debutul fiind marcat de lucrările în limba slavonă ale călugărului Macarie din secolul al XVI-lea: Liturghierul, Octoihul şi Evangheliarul. Tot de aici a pornit și diaconul Coresi, cel care a promovat citirea cuvântului divin în limba maternă și ale cărui tipărituri din Târgoviște și Brașov sunt expuse publicului. Impunerea definitivă a limbii române este ilustrată prin volume celebre din secolul al XVII-lea scrise în toate cele trei regiuni istorice, precum Pravila de la Govora, Cazania lui Varlaam sau Psaltirea în versuri a lui Dosoftei.Tranziția către modernitate este evidențiată prin edițiile princeps din secolul al XIX-lea ale unor autori clasici ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi sau Dimitrie Bolintineanu, opere ce marchează abandonarea alfabetului chirilic în favoarea celui latin. Vizita în muzeu se încheie cu secțiunea dedicată apariției primelor publicații periodice românești, unde sunt expuse Curierul Românesc editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească a lui Gheorghe Asachi și Gazeta de Transilvania a lui George Barițiu.