E Noiembrie şi încă,
În lumina ca o stâncă
Am sculptat
Un vis:
O Planetă sfărâmată
Între iad şi Paradis.
E Noiembrie şi încă …
Mi-a crescut un ochi
în stâncă,
Sau o mână
îmi dă brâncă
În șoptitul suflet
Trist
Să-l întreb dacă exist?
E Noiembrie şi încă …
Bat cu inima
în stâncă,
Spintec pântecul
Furtunii
Şi îl cos
Cu raza lunii
Îmi trag bruma pe
picioare
La cules de zori
Din soare.
