Aşa cum anunţam în numărul trecut al publicaţiei noastre, când am scris despre apariția unei noi cărți, iată că revenim cu mai multe detalii despre volumul intitulat „Un Condei Supravieţuitor”, semnat de scriitorul, jurnalistul şi editorul Florenţ Mocanu. Cartea a apărut la Editura Argeş Press, Piteşti, 2017.
Cu steagul sus
Cu mai bine de un an în urmă, în decembrie 2015, reuşea să-şi adune într-o carte frânturi din zbuciumul lui de gazetar, trăit la mare intensitate: „Viaţa prin ochii unui Vărsător“. Înainte de lansarea de la Dâmboviţa, a trecut – aşa cum obişnuieşte – şi prin redacţia noastră. Era emoţionat. Vă daţi seama? Primul său volum! În ochi i se citea o bucurie nespusă, sinceră, pe care o mai trăise, poate, când editase primul număr din „Gazeta Munteniei”. Atunci mi-a spus că n-o să se oprească în acel punct al carierei sale. Ştiam că aşa va fi. Îl cunosc de mult timp pe Florenţ Mocanu. Uneori, printre picături, când el ajunge la Piteşti, ne mai tragem sufletul şi mai povestim despre una, despre alta. Despre viaţă. De aproape un deceniu şi jumătate se străduieşte să ţină steagul sus pe această piaţă a presei libere, dominată de o concurenţă acerbă. Iar steagul lui este „Gazeta Munteniei”, publicaţie regională – pentru 11 judeţe – care apare neîntrerupt din 2003 încoace. Cine lucrează în domeniu ştie la ce mă refer. Nu poţi să rezişti atâta timp în presa tipărită şi online dacă nu eşti harnic, perseverent, creativ şi, mai ales, dacă nu eşti dedicat acestei profesii. Florenţ Mocanu e învăţat de copil cu munca. Viaţa aspră de la Cerbureni, din Argeş, plină de neajunsuri şi nedreptăţi, l-a maturizat înainte de vreme. Când a ieşit apoi în lume, la facultate, a prins drag să comunice, să socializeze. Terenul era propice, fiindcă o bună perioadă de timp cât şi-a desăvârşit studiile în Centrul universitar de la Iaşi a frecventat cenaclurile, a început să creeze, să scrie. În fine, mai târziu a devenit reporter de ziar, alergând peste tot după informaţii, apoi editor. Şi continuă să scrie… Scrisul lui – cum spunea marele gazetar Pamfil Şeicaru, director al ziarului „Curentul” în perioada interbelică – „nu este opera unui istoric, o muncă de reflexiune şi o sforţare logică, ci o formă spontană răsărită din imediatul contact cu evenimentele cotidiene, un scris simplu în cursivitatea căruia palpită viaţa aşa cum este trăită. (…) Gazetarul este un istoric care fragmentează realitatea, încercând să tălmăcească nevoile materiale, intelectuale, morale ale momentului, dând, în acelaşi timp, indicaţii asupra unei orientări posibile în desişul actualităţii“. Ştiam că nu se va opri din scris. Eu l-am asemănat cu argintul viu, pentru că nu stă locului niciodată. Este „Un Condei Supravieţuitor”, ca să- i citez titlul celei de-a doua cărţi a sa, editată, iată, la doar un an distanţă.
Gabriel LIXANDRU,
redactor-şef al cotidianului „Argeşul”
