„În fundul văii Ialomiţei, nu departe de primele ei începuturi, sfredelită într-un perete stâncos, înalt de peste 100 m… se află cunoscuta şi mult-cercetata Peştera Ialomiţei”. Așa descria vizionar, în anul 1924, geograful Mihai Haret această minune a naturii în celebra sa lucrare „Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera”. La mai bine de un secol de la acele rânduri, acest monument natural de o valoare inestimabilă este pus în valoare ca unul dintre pilonii turismului montan dâmbovițean, promovat intens alături de marile obiective istorice din cadrul Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”.
Situată chiar în centrul geometric al masivului Bucegi, la o altitudine ce variază între 1.600 și 2.000 de metri, regiunea peșterii impresionează prin bogăția orizonturilor sale geologice și prin monumentele unice ale naturii. Cunoscută de-a lungul timpului și sub denumirile de Peștera Ialomicioarei, Peștera Schitului Ialomița sau Peștera Regilor, ea deține statutul de cea mai vizitată peșteră din Munții Bucegi și una dintre cele mai căutate din întreaga țară.
Pentru că toate potecile care coboară de la Vârful Omu, Babele sau Vârful cu Dor converg către acest punct feeric, accesul este astăzi mult mai facil datorită liniei de telecabină Bușteni-Babele-Peștera. Prin integrarea sa în circuitele mari de promovare ale județului Dâmbovița, Peștera Ialomiței demonstrează că zestrea naturală a munților se împletește perfect cu zestrea istorică ocrotită de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, oferind vizitatorilor o experiență completă a patrimoniului românesc.
Foto: Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”
