29 oct. 2026
Ultima ora
Home / Actualitate / Calatorie in zorii umanitatii: Muzeul din Targoviste care detine recorduri mondiale si adaposteste 75% din arta preistorica a Romaniei

Calatorie in zorii umanitatii: Muzeul din Targoviste care detine recorduri mondiale si adaposteste 75% din arta preistorica a Romaniei

Dacă planificați o vizită la fosta capitală munteană, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște vă propune o experiență care depășește granițele istoriei medievale. Dincolo de faima Turnului Chindiei, complexul dâmbovițean adăpostește o adevărată comoară a preistoriei: Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, o instituție unică în România și în întreaga Europă Centrală și de Sud-Est.

Acest spațiu expozițional modern a devenit casa celor mai importante descoperiri din paleoliticul superior și mijlociu de pe teritoriul țării noastre. Muzeul a reușit performanța de a concentra peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani. Practic, este locul unde arta și tehnologia începuturilor se dezvăluie în toată splendoarea lor în fața turiștilor români și străini.

O plimbare prin sălile muzeului administrat de Complexul „Curtea Domnească” echivalează cu o incursiune printre recorduri arheologice globale. Aici pot fi văzute recipientele pentru prepararea ocrului și o geodă vopsită cu ocru, vechi de peste 50.000 de ani, recunoscute drept cele mai vechi mărturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal (descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni, jud. Gorj). Alături de ele, colecția impresionează prin unicul colier din cochilii de melci din Europa (cca. 29.000 de ani), cel mai vechi instrument de suflat din România (un fluier gravetian de peste 20.000 de ani) și zeci de pandantive gravate în piatră și dinți de animale, recuperate din situl Piatra Neamț-Poiana Cireșului. Pentru pasionații de mistere și istorie veche, destinația propusă de muzeografii târgovișteni este, fără doar și poate, un obiectiv turistic de neratat.

Autor Florent MOCANU

Lasa un comentariu