Adrian Bîlcan, directorul Direcției Silvice Dâmbovița, a susținut astăzi o conferință de presă marcată de un mesaj de transparență totală și cifre de impact. Sub sloganul „De la sămânță la pădure. De la pădure la comunitate – O Direcție Silvică mai transparentă și mai aproape de om”, conducerea instituției a prezentat radiografia completă a activității sale.
Cu o suprafață administrată de 70.541 de hectare — dintre care 53.362 ha reprezintă fond forestier public al statului și 17.179 ha păduri private preluate în pază și servicii —, cele 8 ocoale silvice din județ raportează indicatori economici excelenți, investiții masive în infrastructură, dar și blocaje legislative majore.
Sateliți, Inteligență Artificială și Tehnologie LiDAR pentru eliminarea tăierilor ilegale
Sistemul silvic dâmbovițean trece printr-o revoluție tehnologică profundă, menită să elimine orice suspiciune privind gestionarea masei lemnoase. Această modernizare radicală se bazează pe implementarea sistemului integrat de monitorizare prin satelit, care verifică automat și în timp real orice modificare a coronamentului forestier. Sistemul corelează imediat alertele din spațiu cu exploatările autorizate sau cu eventualele calamități naturale, generând o obligativitate legală de verificare directă în teren pentru inspectorii silvici.
Această supraveghere aeriană este dublată la sol de o rețea de camere video dotate cu inteligență artificială, amplasate strategic pe drumurile forestiere și rutele critice. Camerele au capacitatea de a recunoaște instant numerele de înmatriculare și de a efectua o analiză avansată a fluxurilor de transport. Prin corelarea automată a acestor date cu platforma SUMAL, sistemul informatic poate depista pe loc transporturile nedeclarate, abaterile de la traseul aprobat sau orice altă neconcordanță logistică.
Pentru o precizie absolută în gestionarea resurselor, Direcția Silvică implementează tehnologia LiDAR. Scanarea laser, realizată atât aerian cât și terestru, oferă silvicultorilor date tridimensionale de o acuratețe milimetrică despre structura pădurii, permițând determinarea exactă a înălțimii arborilor, a numărului lor, a volumelor reale de masă lemnoasă, precum și a suprafețelor afectate de diverse fenomene. Toate aceste instrumente de ultimă generație asigură controale mult mai eficiente și o protecție sporită a fondului forestier.
Transparența tehnologică se reflectă direct și în relația cu publicul, întreaga ofertă de lemn de foc fiind listată clar pe platforma online www.romsilva.store. Acest portal modern le permite cetățenilor să identifice rapid stocurile din ocoalele silvice, reducând birocrația și drumurile inutile, în timp ce licitațiile pentru agenții economici s-au mutat integral în format electronic. Mai mult, pentru a asigura un control public total, listele de prețuri și cantitățile disponibile sunt transmise periodic către Prefectură și primării, fiecare achiziție fiind însoțită obligatoriu de un bon fiscal predat cumpărătorului, iar comunitatea având în permanență la dispoziție aplicația SUMAL Control – Inspectorul Pădurii pentru verificarea oricărui transport suspect.
Realitățile din teren: „Noaptea minții” în legislație și capcana avizelor la sate
Conducerea instituției a taxat dur anomaliile legislative rigide care blochează activitatea economică și pun o presiune inutilă pe angajați. Pentru a încadra personal de execuție esențial, cum ar fi un tractorist sau un fasonator mecanic pe posturi vacante, instituția este obligată să obțină memorandumuri și Hotărâri de Guvern.
Din această cauză, utilaje moderne de miliarde de lei sunt forțate să stea pe dreapta fără să producă nimic, silvicultorii fiind nevoiți să facă naveta cu deservanți la Răcari, în timp ce la Moreni se înregistrează o lipsă acută de personal. Situația este agravată de desființarea școlilor profesionale și de o regulă absurdă care interzice unui inginer cu 5 ani de facultate să ocupe un post de pădurar, unde se cer strict studii medii sau postliceale. Pentru a fideliza angajații și a atrage noi specialiști, Direcția oferă un spor de 8% pentru condiții speciale de muncă.
O altă problemă majoră semnalată este blocajul generat de sistemul SUMAL în mediul rural. Adesea, cetățenii vin să cumpere lemne sau să își aducă materialul lemnos din pădurea proprie folosind un tractor înmatriculat legal, dar care tractează o căruță neînregistrată la primărie sau o platformă artizanală fără număr. Într-o astfel de situație, pădurarul se află în imposibilitatea legală de a emite avizul de expediție informatic fără un număr de înmatriculare valid, fiind pasibil de fals informatic dacă improvizează datele.
În acest sens, conducerea a transmis mulțumiri publice Prefecturii Dâmbovița, Inspectoratului de Poliție Județean, Gărzii Forestiere Ploiești și primarilor din județ, care au înțeles această realitate din teren și au demarat demersuri pentru o modificare legislativă sau administrativă.
„Povestea cuielor” și rolul canalelor de comunicare în masă în gestionarea percepției publice
În cadrul conferinței s-a subliniat rolul crucial al fluxurilor informaționale publice. Materialele editoriale și relatările din trecut au reușit să aducă problemele județului pe agenda națională, determinând aprobarea unor cote mărite de recoltă pentru urși, simplificarea procedurilor de intervenție și stabilirea modalităților rapide de despăgubire a daunelor.
Totuși, conducerea instituției a lansat un apel la echidistanță, amintind de cazul recent a doi pădurari reținuți timp de 24 de ore pentru prejudicii minore, de 1.000 și 3.000 de lei. Deși cazul a beneficiat de descinderi, percheziții și o expunere mediatică masivă care a afectat imaginea breslei, nimeni nu a mai scris atunci când instanțele au corectat deciziile inițiale, anulând interdicțiile de exercitare a profesiei și readucându-i pe oameni la muncă.
Conducerea a comparat această situație cu „povestea cuielor” din educația morală elementară: chiar dacă ai scos cuiul din ușă, gaura rămâne în lemn. Instanțele vor decide definitiv asupra vinovăției, însă instituția atrage atenția că procedurile trebuie aplicate cu maximă atenție la efectul pe care îl au asupra percepției publice, pentru a nu lăsa comunității impresia falsă că toți angajații sunt corupți.
Schimbările climatice lovesc direct: 66% din lemnul exploatat provine din arbori uscați
Efectul cumulat al secetei prelungite, al deficitului de apă din sol și al temperaturilor extreme a creat o presiune fiziologică uriașă asupra pădurilor. Slăbiți de stresul hidric accentuat, arborii își pierd capacitatea naturală de apărare și devin vulnerabili în fața atacurilor biologice ale insectelor xilofage, în special din speciile Agrilus.
Acest fenomen complex se reflectă direct în cifrele de exploatare ale anului 2026.
Din totalul volumului de 133.900 mc autorizat pentru exploatare, o proporție covârșitoare de 66% — adică 88.611 mc — o reprezintă produsele accidentale, respectiv arborii uscați sau puternic afectați care trebuie extrași de urgență pentru a igieniza pădurea. Din acest motiv, silvicultorii nu intervin doar când degradarea este vizibilă, ci monitorizează permanent starea de sănătate a pădurii.
O dovadă a succesului muncii de refacere este proiectul de reconstrucție ecologică de la Vârfuri, realizat în parteneriat cu autoritățile locale și județene, unde s-au plantat 69.400 de puieți pe o suprafață de 18,61 ha de teren degradat. În plus, Direcția monitorizează atent evoluția plantațiilor, având în prezent o suprafață de 458 ha supusă controlului anual al regenerărilor în etapa a II-a.
Performanțe economice remarcabile și depășiri de plan la 8 luni
În ciuda dificultăților logistice și climatice, indicatorii tehnico-economici ai Direcției Silvice Dâmbovița la finalul primelor 8 luni arată un management performant. Cifra de afaceri a atins valoarea de 55.050 mii lei, reprezentând 104,66% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar profitul net înregistrat este de +493,6 mii lei.
Pe piața lemnului, instituția a valorificat prin licitații publice de masă lemnoasă pe picior un volum de 138.636,31 mc, cu o valoare de 33.895.945,49 lei. Prețul mediu obținut în anul 2026 a crescut la 244,50 lei/mc (comparativ cu 223,93 lei/mc în 2025), reușind să contracteze în doar 8 luni o valoare suplimentară de 9.324.325,73 lei față de totalul realizat în întreg anul anterior.
Pe linie tehnică, obiectivele au fost depășite substanțial:
►Regenerarea pădurilor: S-au realizat 83 ha față de un program de 63 ha (incluzând 32 ha de regenerări artificiale și 51 ha naturale).
►Lucrări de îngrijire în arborete tinere: S-au raportat 1.346 ha față de planul de 1.205 ha, volum ce include lucrări esențiale de degajări (56 ha), curățiri (209 ha) și rărituri (1.081 ha).
►Evaluarea și recoltarea masei lemnoase: Evaluarea a atins 193 mii mc (față de 100 mii mc programați), iar recoltarea efectivă a înregistrat 123 mii mc (față de 90 mii mc programați), ritm accelerat și de volumul mare de produse accidentale.
►Lemn pentru populație: Instituția a asigurat 36,0 mii mc de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor, depășind programul inițial de 28,6 mii mc și menținând o certificare de 100% a managementului forestier pentru întreaga suprafață administrată.
Paza pădurilor: Tăierile ilegale au fost reduse la jumătate
Măsurile ferme de protecție au dat rezultate clare. În primele 8 luni ale anului s-au desfășurat 798 de acțiuni de pază, dintre care 105 în colaborare cu Poliția și Jandarmeria. Acestea s-au concretizat în identificarea a 26 de contravenții și 29 de infracțiuni, aplicarea de amenzi în valoare de 17.500 lei și confiscarea a 202 mc de material lemnos.
Ca urmare a acestei prezențe active, volumul tăiat ilegal în delict a scăzut spectaculos la 158 mc, față de 335 mc înregistrați în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, disciplina internă a dat roade, volumul arborilor tăiați ilegal și nejustificați de către personalul silvic propriu reducându-se de la 144 mc la 64 mc. La scară județeană, paguba medie din tăieri ilegale este infimă, de doar 0,8 lei/ha, iar imputația medie pe hectarul administrat este de 0,27 lei. În paralel, acțiunea de preluare în pază a suprafețelor forestiere private conform Art. 31 din Codul Silvic progresează, fiind identificate 2.203 ha, dintre care 890 ha au fost deja preluate efectiv în pază.
Investiții masive de peste 12 milioane de lei în infrastructura rutieră
Pentru a crește accesibilitatea fondului forestier, Direcția Silvică Dâmbovița are în derulare proiecte majore finanțate prin Fondul de accesibilizare:
●D.A.F. Pârâul Negru: O lungime de 4,8 km și o valoare a investiției de 5.865.590 lei (aflat în proceduri de obținere a autorizațiilor și avizelor de mediu).
●D.A.F. Pârâul Funicularului: Lungime de 2 km, cu o valoare de 3.000.570 lei (în curs de avizare).
●D.A.F. Tălmaș prelungire: Lungime de 1,84 km și o valoare de 1.647.960 lei, aflat în curs de execuție, cu speranța recepționării în acest an.
●Modernizare acces Zimbrăria Neagra: Un proiect de 5 km care prevede asfaltarea integrală, aflat în prezent în curs de proiectare.
●D.A.F. Lucăcilă: Lungime de 1 km și o valoare de 2.144.800 lei, aflat în stadiul tehnic de schimbare a categoriei de folosință.
Totodată, instituția derulează proceduri de achiziție publică pentru dotarea unităților cu utilaje moderne, printre care o autoplatformă cu macara și remorcă, precum și o instalație performantă pentru tăierea, ambalarea și paletizarea lemnului de foc destinat populației.
Biodiversitate, ecoturism și implicare în viața comunității
Activitatea Direcției Silvice Dâmbovița depășește sfera strict economică, transformând pădurea într-un spațiu deschis comunității:
●Zimbrăria „Neagra” de la Ocolul Silvic Bucșani adăpostește în prezent 28 de exemplare de zimbru, fiind un punct de atracție turistică de importanță regională.
●Complexul de Vânătoare Bolovani asigură monitorizarea unui efectiv de 45 de exemplare de cerb lopătar, având în plan consolidarea gardului de protecție și supravegherea permanentă a riscurilor privind pesta porcină africană.
●Ecoturism și sport: La Ocolul Silvic Pucioasa este promovat pescuitul sportiv în apele de munte, cu respectarea perioadei legale de prohibiție stabilită între 1 octombrie și 31 martie. Educația forestieră este sprijinită activ prin traseul educativ „Stejarul de 1.000 de ani” de la Ocolul Silvic Sturzeni și prin parteneriatele din programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.
●Resursă umană de elită: Profesionalismul angajaților a fost reconfirmat prin finalizarea fazei județene a concursului „Cel mai bun pădurar”, câștigată de Peptea Cătălin Adrian (O.S. Moreni – 76 puncte), urmat de Prodan Gheorghe (O.S. Valea Mare – 72 puncte) și, la egalitate pe locul al treilea, de Bădoiu Adrian (O.S. Pucioasa – 70 puncte) și Stanciu George Mihnea (O.S. Târgoviște – 70 puncte). Câștigătorul va reprezenta județul la faza națională de la București.
●Responsabilitate socială: Toate subunitățile Direcției participă activ în campania națională de ecologizare „Let’s Do It Romania”.
„Rezultatele noastre nu sunt vorbe, ele sunt în pădure!”
În încheierea conferinței, conducerea a lansat un apel la obiectivitate din partea societății civile și a spațiului public față de o breaslă adesea nedreptățită:
„Dincolo de orice percepție sau de orice dezbatere publică, cifrele vorbesc. Iar cifrele ne arată că pădurile României au o creștere medie anuală de 8,5 mc/ha, aproape dublă față de media europeană de 4,4 mc/ha, și un volum mediu de lemn pe picior de 348 mc/ha, față de doar 160 mc/ha la nivel european. Aceste date nu sunt doar statistici goale. Ele sunt rezultatul unui sistem silvic construit în timp, al unei tradiții profesionale și, mai ales, al muncii generațiilor de silvicultori români. În spatele fiecărui hectar de pădure sănătoasă există competență, responsabilitate și expertiză profesională. Silvicultorii români nu își cer recunoașterea prin vorbe. O primesc, în primul rând, prin rezultatele pe care le vedem în pădurile României. Iar aceste rezultate sunt măsurabile, sunt verificabile și sunt în pădure. De la sămânță la pădure, de la pădure la comunitate — acesta este, de fapt, parcursul muncii noastre și responsabilitatea pe care o avem față de generațiile care vin.”
