Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște adăpostește la parterul clădirii sale una dintre cele mai valoroase instituții culturale din regiune: Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Acest spațiu cultural unic reunește mărturii de excepție ale unuia dintre cele mai inovative meșteșuguri ale secolului al XV-lea – tiparul, oferind vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria cuvântului scris. Circuitul expozițional debutează cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere din istorie, continuând cu momentul revoluționar al inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea acestei tehnologii pe continentul european. Introducerea tiparului în Țara Românească ocupă un loc central, fiind marcată de celebrele tipărituri în limba slavonă ale călugărului Macarie. Lucrări monumentale precum Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Evangheliarul (1512) au fost realizate chiar la Târgoviște, localitate recunoscută istoric drept adevărata vatră a tipăriturilor muntenești. Tot de pe aceste meleaguri avea să pornească ulterior și diaconul Coresi, cel care a sădit în conștiința vremii ideea fundamentală că „și în limba română se poate citi cuvântul Domnului”. Activitatea sa tipografică prodigioasă, desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov, este amplu ilustrată în cadrul muzeului prin exponate de o valoare inestimabilă, cum ar fi Evangheliarul românesc (1561), Triodul Penticostar (1578) sau Evangheliarul slavonesc (1579). Procesul istoric de impunere a limbii române în cult este evidențiat prin volume de referință ieșite de sub presă în secolul al XVII-lea. Vizitatorii pot admira capodopere tipărite în toate cele trei mari provincii istorice: Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora și Îndreptarea legii (din Țara Românească), celebra Cazanie a lui Varlaam și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (din Moldova), alături de Noul Testament de la Bălgrad (din Transilvania). Trecerea spre modernitate este marcată în expoziție prin ediții princeps din secolul al XIX-lea ale marilor scriitori Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Dimitrie Bolintineanu, scrieri didactice și beletristice care ilustrează momentul crucial al renunțării la alfabetul chirilic în favoarea celui latin. Circuitul muzeal de la Curtea Domnească se încheie în mod simbolic cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat din istoria presei noastre: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), sub îndrumarea lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu.
Foto: Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște
