Notă Introductivă
Într-un peisaj mediatic adesea captiv și zgomotos, eu am ales să rămân o voce incoruptibilă. Nu mă hrănesc din subvenții sau interese mascate, ci din adevărul pur al ‘firului ierbii’, acolo unde realitatea se simte cel mai autentic. Numele meu este Florenţ Mocanu, iar versurile care urmează sunt o prelungire a acestui crez. Ele nu sunt doar cuvinte așezate în pagină, ci frânturi dintr-o luptă continuă pentru verticalitate și simțire sinceră. Vă invit să pășiți în universul meu, unde poezia devine o mărturisire a tot ceea ce sunt.
Prin lunci virgine, sub cer de safir,
Străbat Argeșul vechi, cercetător și martir.
Eu, Florenţ, nume scris de soartă-n carte,
Duc vestea tipărită mai departe.
Din Câmpulung, prin Domnești trec ca gândul,
La Mușătești m-așteaptă iarăși rândul,
Să iau cuvântul celor ce muncesc,
Și-n pagină de ziar să-l dăltuiesc.
Sunt vocea liberă, nesubvenționată,
Ce prin Gazeta Munteniei se arată,
Atât pe net, cât și pe foi de plumb,
Cu sufletul în Argeș, printre porumbi.
La Curtea de Argeș, oraș de regi și dor,
Aproape de izvorul meu nemuritor,
Am strâns mărturii, taine de demult,
Să le ofer românului spre cult.
