Cu răbdare, înarmat, la tipografie,
Ziarul mare l-am tipărit, să fie,
Pentru cititori la democrație,
Unici vizitatori, dimineață, pe o rază de noiembrie.
Cu forțe proprii, mi-am atins scopul sfânt,
Am tipărit Gazeta Munteniei, cu crezământ,
Hârtia rămâne în istorie, cuvânt cu cuvânt,
Scrisă cu grijă, pe-acest pământ.
Fără chioșcuri, greu încercăm să rezistăm,
Doar prin abonați reali, care știu ce chemăm.
Ei știu ce înseamnă cultura, acest unic har,
Căci cultura este… temelia din șanț de hotar.
Rădăcina ce hrănește, din vechiul izvor,
Primește lumină și alungă orice dor.
Averea ce nu piere, oricât ai da s-o vinzi,
E dragostea curată, ce-n suflet o cuprinzi.
