Jurnalism de teren in „zodia” independentei: Gazeta Munteniei in inima Argesului

Ieri, 30 ianuarie 2026, am pornit din nou la drum. Pentru un jurnalist cu vocație, „documentarea” nu este un termen de dicționar, ci un exercițiu de respirație necesar. În paginile Gazetei Munteniei, fidelă memoriei tiparului și mirosului de tuș într-o lume tot mai virtuală, ne încăpățânăm să căutăm adevărul la firul ierbii. Traseul meu prin Argeș – trecând prin Câmpulung Muscel, poposind în Domnești și ajungând la Mușătești – nu a fost doar o deplasare geografică, ci una simbolică. Presa de astăzi, nesubvenționată și liberă de constrângeri politice, se mai face doar cu piciorul și cu stiloul în mână. Am reușit să fixez în agenda de lucru două dialoguri esențiale: unul axat pe gestionarea resurselor verzi în zona Mușătești și un altul, purtat în aura istorică a orașului regal Curtea de Argeș, foarte aproape de locurile unde am văzut lumina zilei. Aceste interviuri sunt fragmente de adevăr care oferă profunzime acolo unde fluxul informațional principal tinde să prioritizeze alte perspective. Într-o lume în care informația se vinde la kilogram, Gazeta Munteniei rămâne o pasăre rară. Între ediția tipărită și cea digitală, alegem mereu rigoarea academică în detrimentul senzaționalului ieftin. Rămânem dedicați cititorului care încă mai știe să prețuiască un text bine așezat în pagină, semnat de un om care a fost acolo, a văzut și a înțeles.