12 apr. 2021
Ultima ora
Home / Actualitate / Raspunsul CNS Cartel ALFA la ingerintele executivului in activitatea sindicala

Raspunsul CNS Cartel ALFA la ingerintele executivului in activitatea sindicala

Constituția României consacră caracterul democratic al organizațiilor lucrătorilor și libertatea de asociere și organizare sindicală

Declarațiile pe care prim-ministrul Florin Cîțu le-a făcut recent reprezintă un atac direct la libertatea de asociere și o ingerință gravă în organizarea sindicală

Primul-ministru a declarat că respectă Constituția României. Ca lege fundamentală a României democratice, Constituția trebuie respectată in integrum. Aceasta consacră caracterul democratic al organizațiilor lucrătorilor, cuprinzând prevederi clare privind libertatea de asociere și organizare sindicală, “potrivit propriilor statute” și cu scopul “apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor” (Constituția României, art. 9 și art. 40). Mai mult, Codul muncii cuprinde prevederi exprese privind interzicerea îngrădirii libertății sindicale: “Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de natură a limita drepturile sindicale sau a le împiedica exercitarea lor legală.” (art. 218 (1)).

Prevederile dreptului intern sunt completate și întărite de o serie întreagă de convenții internaționale și reglementări europene, la care România este parte. Acestea consacră dreptul la libertatea de asociere și acțiune sindicală, precum și principiile dialogului social, ca element fundamental al unei guvernanțe democratice. Constituția Organizației Internaționale a Muncii statuează: „Lucrătorii și angajatorii, fără nicio distincție de nici un fel, au dreptul, fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, ca și a se afilia la aceste organizații, cu singura condiție de a se conforma statutelor acestora”.

Mandatul liderilor de sindicat este expresia voinței celor care îi aleg și este dreptul lor să hotărască cine și cât să-i reprezinte, la fel ca la partide. Cotizația de sindicat nu se oprește decât cu consimțământul membrului de sindicat și numai pe perioada cât acesta acceptă să facă parte din organizație. Partidele, în schimb, și-au asigurat singure finanțare generoasă de la buget. Când premierul afirmă că este nevoie de “o discuție în societate”, ce înțelege mai exact prin acest termen? Cei peste cinci milioane de angajați și două milioane de lucrători independenți fac parte din societate. Fermierii care protestează și ei, precum și pensionarii fac parte din societate. Lucrătorii nesindicalizați (legea actuală blochează acest drept pentru aproape două milioane dintre ei) fac și ei parte din societate și mulți susțin acțiunile sindicale. Pe domnul premier toți oamenii aceștia par să îl încurce în planul de guvernare, iar „societatea” cu care discută e mai curând formată din Consiliul Investitorilor Străini și Camera de Comerț americană (ascunse sub frumoasa titulatură de Coaliția pentru Dezvoltarea României).

Declarațiile pe care prim-ministrul Florin Cîțu le-a făcut recent reprezintă un atac direct la libertatea de asociere și o ingerință gravă în organizarea sindicală. Aceste atacuri asupra organizațiilor sindicale și dialogului social vin în contextul unor mișcări de stradă revendicative legitime, determinate de măsurile de austeritate, care au fost anunțate sau adoptate de executiv, fără niciun fel de dialog sau implicare a partenerilor sociali. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât măsurile adoptate de guvern vin imediat după o campanie electorală în care angajamentele au fost în sens contrar.

Faptul că premierul nu înțelege revendicările sindicale trimise, înregistrate la cabinetul său, arată fie o citire superficială a acestora, fie că nu are pregatirea necesară pentru a ocupa această funcție. Cu deschidere spre dialog, dacă ar exista disponibilitatea, explicatiile primite de la colegii din sectorul economic privat sau din sectorul bugetar, ar fi clarificat aceste neclarități.

Reluăm aici motivele principale de nemulțumire ale membrilor noștri, care, precizăm din nou, sunt lucrători atât din sectorul public, bugetar sau concurențial, cât și din economia privată:

  • Lipsa de justiție socială în construcția bugetului: drepturi înghețate pentru cei din baza piramidei salariale și privilegii menținute pentru cei de la vârf; lipsa de finanțare pentru serviciile publice de bază pentru cetățeni – educație și sănătate – și mutarea banilor către capitole destinate prioritar clientelei de partid (buget mai mare la camerele parlamentului, SPP, bani mai mulți pentru investiții obscure care, în mare parte, nu sunt creatoare de valoare adăugată în economie);

  • Creșterea salariului minim cu o sumă derizorie care, raportat la costurile de trai, creșterile de prețuri, productivitate, creșterile de salarii din toate celelalte țări europene, înseamnă de fapt O SCĂDERE, o îndepărtare de media europeană și o deteriorare accentuată a nivelului de trai;

  • Scăderea pensiilor prin menținerea valorii de anul trecut, în condițiile creșterii accelerate de prețuri;

  • Dezinformarea constantă pe care prim-ministrul o practică, cu cifre greșite sau interpretări eronate și manipulatorii, impardonabile pentru un finanțist care a ocupat recent funcția de ministru de finanțe. Exemplele aici sunt nenumărate: ex. procentele cât reprezintă salariile în bugetul sănătății, sau anunțul privind reducerea în 2020 a finanțării partidelor de la bugetul de stat, când în realitate suma a crescut, sau afirmația privind dublarea cheltuielilor de personal în ultimii patru ani.

  • Acțiunile și declarațiile premierului orientate către învrăjbirea diverselor categorii sociale, și care duc la atingere demnității lucrătorilor din sistemul public (medici, profesori, polițiști, asistenți sociali, chiar și finanțiști), lăsând să se înțeleagă că aceștia din urmă ar sta cu mâna întinsă la lucrătorii din privat;

  • Înlocuirea dialogului pentru rezolvarea revendicărilor cu atacurile și denigrarea liderilor sindicali;

  • Contestarea deciziilor și existenței Consiliului Economic și Social, o structură esențială a unei societăți democratice, construită pe principiile de funcționare ale Uniunii Europene;

  • Lipsa de transparență privind deciziile guvernamentale. Executivul condus de Florin Cîțu se împrumută accelerat, cu 1.000 de euro pe secundă, însă publicul nu este informat unde anume se direcționează acei bani, dacă sumele care sunt împrumutate de stat, adică de noi cetățenii,  corespund nevoii de finanțare a deficitului sau sunt mai mari, iar dacă sunt mai mari, unde se duc banii?

La toate acestea se adaugă o viziune rudimentară asupra funcționării economiei, nedemnă de oricine care se consideră specialist. Această viziune, conform căreia sectorul privat este singurul care produce plus-valoare și plătește salariile bugetarilor este profund eronată și contrazisă de toate studiile economice care arată că sectorul bugetar, deși nu este direct productiv, aduce plus valoare economiei, prin serviciile pentru societate (educație, sănătate, siguranță publică), prin taxele și contribuțiile plătite, dar și prin cererea de bunuri și servicii pe piață ale angajaților acestui sector. Tocmai că lipsa finanțării adecvate în sistemele publice, căpușarea și politizarea excesivă, care sunt rezultate directe ale deciziilor guvernamentale, face ca acest sector să nu fie unul performant și productiv.

Acestea sunt elementele ce definesc acțiunile guvernului, și în special ale șefului executivului, Florin Cîțu, de la preluarea mandatului. Considerăm că, așa cum liderii Cartel ALFA au afirmat-o și la protestele de stradă, acesta trebuie să plece din funcția pe care o deține, pentru că guvernul pe care îl reprezintă nu guvernează în interesul  cetățenilor.

Membrii guvernului reprezintă un garant al aplicării legii și trebuie să fie un exemplu permanent pentru cetățeni. Pentru orice lider politic sau nepolitic, care mai crede încă în principiile liberalismului și libertăților individuale, toate aceste derapaje nedemocratice și autoritariste ar trebui să fie un semnal clar și un îndemn la acțiune pentru a opri transformarea lor într-un liberalism demn de regimul Anei Pauker, așa cum se configurează din prestația premierului Cîțu.

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA continuă acțiunile de protest demarate cu două luni în urmă și face un apel către celelalte confederații sindicale, dar și către toate forțele care susțin democrația din societatea civilă să se ralieze pentru a sancționa și opri aceste abuzuri.

În luna martie în fiecare zi de miercuri la ora 11.00, membri ai CNS Cartel ALFA vor protesta în Piața Victoriei la sediul Guvernului pentru a-și susține revendicările cu care au debutat protestele pe data de 14 ianuarie:
– un salariu minim decent;
– pensii echitabile;
– servicii publice de calitate;
– deblocarea negocierilor colective;
– taxare justă
– aplicarea corectă a legislației.

Autor Florent MOCANU

Lasa un comentariu

automatizari porti Bucuresti mobilier scolar pressione alta cosa fare beton amprentat
beton amprentat
panouri radiante incalzire in pardoseala Inchirieri atv Bran Epilare cu ceara Iasiavocat suceava vidanjare iasi
beton imprime paris creare magazin online traduceri autorizate Iasi realizare site web